Mesaj de la Alfa Beta

recepționat: 16 ianuarie 2009



Subiect: Dor și alinare


Buna dimineata,viata!

cand zorile se pierd si

razele-ndraznete

ma privesc..

te salut si te-ntampin

Deschid bratele

Sa te cuprind

La pieptul meu fierbinte...

In miez de zi...

ce e tot dimineata,

Caci eu

deschisa sunt spre infinit

ca sa-i cuprind marginile

cu speranta

ce clocoteste

in mine.

Si sa-i ridic capacul

Sub care zac dorurile...

Dorurile...

caci dor e pruncul

din mine

ce creste

Si dor e

si numele

ce ma priveste,

alinandu-ma.

Caci un alin

e zambetu-mi catre oameni

Ce ma numesc Dora si Alina

Si dor si-alinare

ma-ndeamna

sa cresc....

....peste noapte

Ce-n zi

ma aduce

Si-n noapte

cand luna

ma plimba

Spre tarmuri divine

si suflete cruce,

Spre ganduri surate

ce dulce ma-ngana

Si dor e trairea

din mine,

Ce zboara

s-ajunga

spre lume,

C-un glas ingeresc

ce patrunde

Prin ganduri

si inimi,

Dar cum,

nu pot spune.

O spun doar ostasii-

dorinte si patimi

Ce lupta cu mine

Si toti la un loc

Incingem o hora

de pace divina

Caci Domnul,

ce bine

ma-nvata sa joc.

Cu el ,fericita

spre voi

imi indrept

trairile calde,

speranta de bine,

In multele pagini,

spre voi,

oameni dragi.

V-astept si imi darui

frumosul din mine,

Caci Domnu-mi trimite

acest bland indemn...



Mesaj de la Alfa Beta

recepționat: 16 ianuarie 2009

Subiect: Gânduri


La poalele padurii racoroase

La raul ce grabeste spre campii

Adorm si visu-mi mi se face vraja

Ma vad copila-n verile tarzii...

Alerg,cu dezgolitele-mi picioare

Prin iarba frematand a bucurii

Imi deschid bratele spre sfantul soare

Culeg in suflet mii de nostalgii...

Cu mintea mea alerg spre Dealul Mare

Cand oamenii se osteneau de zor

Cobor si merg La Loza si mi-i tare

Dor ca s-ajung si prin Runsor...

Pe la Samnel,Pietris sau prin Poieni

Copilarit-am printre buni sau rai

Si m-am ferit sa calc prin Valea Rea

Pe unde vreo fantoma s-ar vedea.

Traiau bunicii mei in timpuri vremuite

Cosind la fanul moale,cu oile pe deal

Acolo,unde-aveau pamant,fara sa pese

Ca lipsa radioului i-ar deranja.

Urcau in Dealul Samnelui sau Mare

Cu vitele,pierduti printre paduri

Din cand in cand isi mai dadeau de stire

Cu un salut mascat in strigaturi.

In sat veneau doar cand zapada

Se asternea bogata peste munte

Si coborau ca sa-si mai vada casa

Necazurile multe sa le-nfrunte.

Copila creste mare.Si dragostea de carte

Pecetluieste-o tinta si-o vrea cat mai aproape...

Se zbate-n viata crunta

si iese-nvingatoare

Un punct de luminita

Se face cat un soare...

Printre papusi si jocuri

Asterne file noi

Va fi gandit pe-atunci,

Ca scrie pentru noi?

Noi,cititorii fetei

Atunci educatoare

Si azi e,numai ca

Mai nou,e scriitoare.

Povestea ei cuprinsa

In randuri minunate

I-a-ntors pe dos pe unii

Ciudosi cum nu se poate...

Se intrebau,firavii

Cum viata sa-si descrie

Intr-un volum ce unora

Atat de multe spune...

Dar Dumnezeu,ce-o tine

Pe Dora-Alina-n brate

O zgaltaie de umar

Si-o mangaie pe fata.

Si stie,ea fatuca

Ce are de ales

Caci de la Domnul,nu multi

Aduna inteles...

Si scrie mai departe

Se roaga si-un noroc

O mangaie pe crestet

Femeia e un foc.

Deschide ochii-n noapte

Si-un ceas desteptator

I-anunta alta viata,

Ce-o prinde uimitor.

Un tremur este toata

Fereastra e deschisa

Cand cerul se deschide

Fiinta ei e-mpinsa,

Spre tarmuri noi,flamande

S-o pregateasca,parca,

Se-apropie momentul

Mirajul o adapa.

Caci maine-i sarbatoare

In urbea ei iubita

In suflet o schimbare

Va fi binevenita.

Artistul ,ce femeia

Tanjea ca sa-i vorbeasca

Zambeste,cucerind-o

Cu fala-i ingereasca.

Dar se intreaba tainic,

Onoare o avea

sa poata ca sa-i scrie

Din tineretea sa...

Destinul,ce din toate

Ii oferi din plin

Artistului ce are

Un chip si -un glas divin,

Fu insirat in zile,

Cu nopti amestecate

si scris spre amintire

Cu-o maiestrie-aparte.

Emotii...ganduri multe

Femeia petrecu

Artistul nu da semne

Ca scrisul ii placu...

Asteapta-nfrigurata

Un semn sau vre-o intrebare

Pe zi ce trece insa

Emotia-i mai mare...

Dar telefonul suna

-Ei,mi-a placut romanul!

-E bine...dar inchise

Si-o napadi iar valul...

Mai trece o zi sau doua

Si un buchet de flori

I-a fermecat privirea

In usa.Cu fiori...

S-au intrecut la masa

Au ras si-au povestit

Trecura ore bune...

Ce bine s-au simtit!

Ea mama-acum deplina

Cu doi feciori frumosi

Il adopta indata

Pe acest artist faimos.

Primitu-l-a in casa

In suflet si-n simtiri,

El ,Paul o adora

Creat e din iubiri

Imparte tuturora.

Iubire si speranta

Cu mii de oameni-n cantec

Traieste intr-o viata.

In brate ii cuprinde

Zambeste,ii mangaie

Cu notele duioase

Incet,spre ceruri suie...

Artista il remarca

Il simnte si-l strapunge

Cu firea ei adanca

Sub slova se invinge...

Prin temeri ea inoata

Se-ntreaba deseori

Si-o-ntoarce inca-odata

Fior clocotitor...

Da bine insa cartea

Valtoare printre fani

Si-aplauze pe scena culeg cei doi

Ca-n basm.

Mai scrie inc-odata

Aduna "Marturii"

Si numele distinge

Cartii ce va sa fie.

Succesul inca-odata

Spre culmi inalte-o duce

Pe ea si pe artistul

Ce bucurii aduce...

........................................

Pe iarba verde-n rouri

In dimineti senine

Ma vad copila-n Rebra

Caci eu ma simnt copila.

Copil mai sunt si astazi,

Si maine...si mereu

Cu zeci de ani in carca

Copilaresc mereu,senina sunt,

Ca-s EU.



Mesaj de la Alfa Beta

recepționat: 13 martie 2009

Subiect: COPIL DE SPERANTA


Sunt eu,

Femeia, ce ma stiu dintotdeauna,

Dar azi,imbogatita, parca,

c-un gand frumos...

Sunt eu,

zana din palatul gandurilor mele,

buchete adunate din vremi indepartate,

sortate pe culori si pe miresme.

Iar tu, speranta

ce te stiu de-atata vreme,

ce te-am crescut la piept si te-am iubit

Ai vrut sa te feresti

si te-ai pitit,

intr-un buchet.

Dar te-am zarit la timp,

m-am bucurat

si-am alergat la tine.

Si mi-ai zambit, craiasa

si-ai venit

Din nou la pieptul meu

Si-ai adormit.

Te legan si-ti ingan duioase note

Ca pe-un odor ce doar la pieptul mamei are

Un dulce somn si lina alinare.

Te strang si te mangai

Ca sa cresti mare

Si sa-mi aduci rasplata ce-o gandesti.

Eu stiu ca vrei sa ma surprinzi

Si-astept o zi s-o dovedesti.

In ochii mei vad cum te zbati

Si-n fiecare clipa cresti mai mare,

Iar eu, din mama ce-ti da viata

Devin copilul tau mai mare.

Si plang si te implor sa vii

Speranta, ca sa ma mangai,

Iar tu, creatie din mine

Ma nasti din nou, copil din tine.